Salut! Murim!

Se izbucnise piatra în praf şi pulberi fine,
iar cerul se tăiase în două, înspre jos
şi soarele din infinit spre infinime, răgea umbros,
Salut! Murim!
În timpul ăsta scurt, când eu te strig, când tu mă strigi,
şi încă ne mai răsucim,
atâta-ţi spun, atâta-ţi zic,
Salut! Murim!